Inflația urcă la cel mai înalt nivel din 2025: ce produse și servicii resimt cel mai puternic scumpirile

Inflația anuală a cunoscut un nou salt în luna mai 2025, atingând 5,5%, cel mai ridicat nivel al anului, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșterea vine după o perioadă de relativă stabilitate și reprezintă o îngrijorare majoră pentru consumatori, economiști și autorități, în contextul în care prețurile alimentelor de sezon și deprecierea monedei naționale față de euro au contribuit semnificativ la presiunile inflaționiste.

Evoluția inflației: un început de an oscilant, urmat de o accelerare neașteptată

Rata anuală a inflației a avut un parcurs volatil în primele cinci luni ale anului. De la un nivel de 5,3% în ianuarie, inflația a înregistrat o scădere treptată, ajungând la 4,9% în aprilie. Totuși, luna mai a adus o inversare a trendului, cu o creștere de 0,6 puncte procentuale, până la 5,5%.

Această evoluție reflectă influența unor factori sezonieri, dar și a unor tendințe structurale. „Indicele prețurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,46%”, se arată în raportul INS, ceea ce indică o inflație lunară de 0,46%.

De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 2,6%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) față de precedentele 12 luni este de 5%.

Ce s-a scumpit cel mai mult?

Datele INS arată că serviciile au cunoscut cea mai accentuată scumpire, cu un avans de 7,09% în termeni anuali. Această evoluție este alimentată în special de creșterea chiriilor și a abonamentelor de telefonie mobilă – ambele influențate de deprecierea leului în raport cu euro. Într-un context în care o mare parte a contractelor de închiriere și a abonamentelor este denominată în valută sau indexată la cursul euro, slăbirea monedei naționale s-a reflectat rapid în costurile suportate de consumatori.

Mărfurile alimentare au urcat cu 6,53%, majorările fiind determinate în mare parte de creșterea prețurilor la produsele de sezon, precum fructele și legumele. Factorii meteorologici, perturbările din lanțurile de aprovizionare și cererea crescută specifică acestei perioade au contribuit la scumpiri semnificative. De asemenea, costurile de transport și depozitare – la rândul lor afectate de cursul valutar și prețul carburanților – au amplificat aceste tendințe.

În schimb, mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere mai moderată, de 4%, menținându-se sub media generală. Totuși, în cadrul acestei categorii există variații notabile – de la scumpirea unor bunuri importate, afectate de cursul valutar, până la produse cu prețuri reglementate sau stabilizate artificial.

Cauzele principale ale creșterii inflației

1. Deprecierea leului – slăbirea monedei naționale față de euro a avut un impact imediat asupra importurilor și asupra serviciilor exprimate în valută. Acest factor a adăugat presiuni inflaționiste suplimentare într-un context economic deja fragil.

2. Sezonul agricol – perioada mai-iunie este marcată de o cerere crescută pentru produse proaspete, în special legume și fructe. Însă recoltele afectate de vremea instabilă și dificultățile din lanțurile logistice au dus la oferte limitate și prețuri ridicate.

3. Contextul economic general – incertitudinile la nivel european, costurile ridicate ale energiei și ajustările fiscale interne au contribuit la un climat economic mai tensionat, resimțit direct în prețurile de consum.

Impactul asupra populației și perspectivă pentru următoarele luni

Creșterea inflației afectează direct puterea de cumpărare a populației, în special în cazul gospodăriilor cu venituri fixe sau reduse. Scumpirea alimentelor de bază și a serviciilor esențiale generează un impact disproporționat asupra acestor segmente sociale.

Economiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri coerente de atenuare a efectelor inflației, creșterile salariale pot fi rapid anulate de costul tot mai ridicat al vieții. Mai mult, dacă tendința de depreciere a leului continuă, este posibil ca prețurile să urce și în lunile următoare.

Banca Națională a României ar putea fi nevoită să reevalueze politica monetară, în funcție de evoluțiile macroeconomice și presiunile inflaționiste, pentru a menține încrederea în stabilitatea financiară.

Inflația de 5,5% înregistrată în luna mai 2025 marchează un moment critic pentru economia românească. Creșterea accentuată a prețurilor la servicii și produse alimentare ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea recuperării economice și capacitatea autorităților de a proteja nivelul de trai al cetățenilor. Într-un peisaj marcat de incertitudini și volatilitate, următoarele luni vor fi esențiale pentru redresare și stabilitate.