Declasificarea documentelor CSAT: o fereastră spre amenințările asupra securității României

Într-o mișcare semnificativă pentru transparență, președintele Klaus Iohannis a aprobat declasificarea unor documente prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la solicitarea SRI, SIE și MAI. Informațiile dezvăluite oferă o imagine detaliată a complexității amenințărilor cu care se confruntă România, incluzând campanii hibride, manipulare electorală prin rețele sociale și influențe externe. În centrul acestor dezvăluiri se află campania agresivă de promovare a candidatului Călin Georgescu, dar și evidențierea unor atacuri cibernetice orchestrate de actori străini.

Amenințările hibride: România sub lupă

SIE atrage atenția că România continuă să fie ținta unor acțiuni hibride ruse, incluzând atacuri cibernetice, sabotaje și scurgeri de informații. Raportul instituției relevă că propaganda rusă operează pe două direcții: o abordare indirectă, prin utilizarea apartenenței României la NATO și UE în scop de dezinformare, și o abordare directă, prin operațiuni informaționale concentrate pe amplificarea percepției unor amenințări românești la adresa Rusiei.

Un aspect îngrijorător este intensificarea atacurilor cibernetice și a incidentelor precum încălcarea spațiului aerian național de către drone ruse. Propaganda rusească valorifică situația geopolitică tensionată din regiune pentru a discredita România, conectând-o cu sprijinul activ acordat Ucrainei și Republicii Moldova.

Manipularea electorală pe social media

Potrivit SRI, campania electorală a lui Călin Georgescu a evidențiat un model nou de influențare a alegătorilor, prin exploatarea algoritmilor de pe rețelele sociale, în special TikTok. Deși Georgescu avea o notorietate redusă cu doar câteva săptămâni înainte de scrutin, sondajele arătându-l la 6,2% în perioada 15-20 noiembrie, popularitatea sa a crescut rapid, ajungând la 22,94% în primul tur.

Această ascensiune fulminantă a fost posibilă printr-o campanie bine coordonată, finanțată aparent din surse obscure. Un rol central a fost jucat de contul TikTok „bogpr”, administrat de Bogdan Peșchir, care a direcționat peste un milion de euro în promovarea candidatului. Sumele donate au fost confirmate de platforma TikTok, indicând plăți de 381.000 de dolari efectuate în doar o lună.

Metode și tactici

Campania a fost gestionată prin platforma FameUp, utilizată pentru monetizarea promovării online, și prin firma FA Agency, originară din Africa de Sud. Aceasta a recrutat influenceri români prin e-mail, oferindu-le câte 1.000 de euro pentru fiecare videoclip distribuit. Această rețea de influenceri a asigurat o creștere exponențială a vizibilității lui Georgescu, transformându-l într-un fenomen electoral.

În mod surprinzător, candidatul a declarat zero cheltuieli de campanie, o afirmație contrazisă de datele SRI, care evidențiază investițiile semnificative realizate prin intermediari. Aceste constatări ridică întrebări privind legalitatea și etica campaniei.

Dimensiunea economică a operațiunii

Analiza finanțatorului campaniei, Bogdan Peșchir, relevă discrepanțe între stilul său de viață și veniturile generate de compania sa, DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL, fondată în 2021. Activitatea sa anterioară în domeniul criptomonedelor și legăturile cu Gabriel Prodănescu, un cetățean sud-african, sugerează o posibilă implicare a unor rețele internaționale în sprijinirea candidatului.

Aceste legături complică și mai mult situația, indicând o interconectare între tehnologie, manipulare digitală și finanțare transnațională. Campania lui Georgescu devine astfel un exemplu clar al noilor metode prin care influența externă poate fi exercitată în procesul electoral al unui stat democratic.

Propaganda și influențele externe

Un alt element notabil este utilizarea propagandei în mass-media rusești pentru a amplifica mesaje pro-ruse în România. Jurnaliști ruși au speculat că forțele politice pro-ruse ar putea obține un procent semnificativ în alegerile parlamentare, o narațiune ce poate influența percepția publică și polarizarea societății.

Aceste strategii demonstrează cum propaganda externă se îmbină cu tactici tehnologice sofisticate pentru a destabiliza sistemele democratice și a submina încrederea publicului în procesul electoral.

Implicarea instituțiilor române

Declasificarea documentelor în cadrul CSAT reprezintă un pas important pentru clarificarea acestor evenimente. Colaborarea dintre SRI, SIE și MAI subliniază importanța coordonării instituționale în fața amenințărilor hibride. De asemenea, dialogul cu platformele sociale precum TikTok deschide noi posibilități pentru reglementarea și monitorizarea campaniilor online.

Cu toate acestea, cazurile precum cel al lui Călin Georgescu subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte pentru transparența finanțării campaniilor și utilizarea corectă a rețelelor sociale în scop electoral.

Concluzii și lecții viitoare

Cazul dezvăluit de CSAT reflectă complexitatea provocărilor de securitate națională cu care se confruntă România în 2024. De la manipularea rețelelor sociale la influențele externe și propaganda rusă, spectrul amenințărilor hibride devine tot mai divers și dificil de gestionat.

Declasificarea informațiilor permite nu doar conștientizarea acestor amenințări, ci și adaptarea mecanismelor naționale de apărare. Într-un peisaj global în continuă schimbare, România trebuie să rămână vigilentă și să investească în capacități tehnologice și instituționale pentru a contracara astfel de provocări.

Este evident că viitorul democrației românești depinde de capacitatea de a proteja integritatea proceselor electorale și de a răspunde eficient atacurilor hibride. Lecția esențială este clară: transparența, colaborarea internațională și reglementarea tehnologică sunt cheia pentru a asigura stabilitatea și securitatea națională.